După ce am finalizat primele patru capitole ale acestui curs, sperăm că în acest moment înțelegeți mai bine și mai în profunzime unele domenii esențiale ale tehnologiilor emergente. Astfel cum am văzut la nivelul acestui curs, chiar începând cu definiția, tehnologiile emergente se caracterizează prin noutate radicală, creștere relativ rapidă, impact proeminent, incertitudine și ambiguitate. Pe tot parcursul analizelor noastre mai aprofundate ale diferitelor domenii precum robotica și RA/RV am discutat modul în care aceste tehnologii emergente vor crea oportunități de angajare și vor redefini diferite industrii. Ce înseamnă însă acest lucru pentru viitorul muncii în general?
Viitorul muncii
În ultimii ani, s-a acordat o atenție deosebită impactului și efectului tehnologiilor emergente asupra muncii, uneori denumită și ca lumea muncii în schimbare, în special de mass-media și de consultanții populari. Știri din mass-media precum „Roboții vă vor lua locurile de muncă. Ar fi de preferat să planificăm acum înainte să fie prea târziu” (Elliott, The Guardian International Edition, 2018) au devenit locuri comune.
Deși este adevărat că majoritatea progreselor cele mai recente în ceea ce privește tehnologiile emergente au un impact dramatic asupra locului de muncă, experți de marcă din domeniul inteligenței artificiale și al industriei 4.0 au semnalat că tehnologiile emergente care utilizează învățarea automată, precum robotica și IoT, vor înlocui unele dintre sarcinile individuale pe care le efectuează în prezent lucrătorii, însă nu în mod necesar ocupații în întregime.
Studiul MIT arată că inteligența artificială va înlocui sarcini, nu ocupații
„De exemplu, radiologii au 26 de sarcini distincte asociate ocupației lor”, afirmă profesorul de la MIT Sloan, Erik Brynjolfsson. „Citirea de imagini medicale este o sarcină adecvată pentru învățarea automată, computerele începând să devină mai bune la recunoașterea imaginilor decât oamenii. Însă competențele interpersonale cum ar fi prezentarea informațiilor legate de starea de sănătate unui pacient nu sunt la fel de ușor sau eficace realizate de dispozitivele automatizate.
În aproape orice ocupație, există cel puțin câteva sarcini care ar putea fi afectate, însă există, de asemenea, multe sarcini asociate ocupațiilor individuale care nu vor fi afectate. Acestea fiind spuse, unele ocupații realizează relativ mai multe sarcini care vor fi probabil afectate de învățarea automată.”
Atunci când anumite sarcini sunt automatizate de dispozitive automatizate dotate cu tehnologii emergente, acest fapt le va permite oamenilor să petreacă mai mult timp concentrându-se pe sarcini care nu sunt adecvate celor efectuate de computere. Acest lucru va însemna că ocupațiile viitorului se vor concentra mai puțin pe sarcini repetitive și manuale și mai mult decât oricând pe competențele proprii oamenilor, precum creativitate, empatia, adaptabilitatea la situații noi și în schimbare și gândirea în colaborare.
Evoluarea necesităților de competențe
„Raportul privind viitorul ocupațiilor din 2020” elaborat de Forumul economic mondial zugrăvește o imagine întunecată a ocupațiilor vulnerabile în fața perturbării, pe măsură ce ne apropiem de anul 2025. Acesta subliniază în continuare competențele emergente care vor fi necesare oamenilor în diferitele sectoare ale economiilor noastre și impactul pe care-l vor avea tehnologiile emergente asupra ocupării forței de muncă în aceste domenii de activitate. „Competențele de top și grupurile de competențe pe care angajatorii le consideră ca dobândind o proeminență ascendentă pe măsură ce ne apropiem de anul 2025 includ grupuri precum gândirea critică și analiza, precum și soluționarea de probleme, și competențe de auto-gestionare precum învățarea activă, reziliența, toleranța la stres și flexibilitatea.”
În plus, PwC Global, în cadrul raportului subliniază forțele tehnologice emergente care configurează viitorul ocupării forței de lucru și al locului de muncă, și subliniază că adaptabilitatea este un element esențial al capacității de inserție profesională viitoare. Astfel cum se afirmă în raport, „reiese o lecție clară din analiza noastră: adaptabilitatea – la organizații, persoane și societate – este esențială pentru navigarea prin modificările dinaintea noastră.” Astfel cum am discutat în capitolul 1, recalificarea și perfecționarea fac parte din această adaptabilitate.
Economia muncii la cerere
Progresul tehnologic se asociază adesea cu alte modificări din cadrul lumii muncii care ar putea fi capacitate chiar de tehnologie, precum dezintegrarea relației tradiționale de angajare, pentru a fi înlocuită cu activitatea în cadrul economiei muncii la cerere, un accent sporit pe flexibilitate și agilitate la locul de muncă și o nouă generație de angajați cu atitudini complet diferite prin comparație cu forța de lucru anterioară. Acest fapt a devenit evident la nivel mondial în cursul pandemiei de Covid-19.
Economia muncii la cerere se bazează pe posturi flexibile, temporare sau pentru lucrători independenți, și implică adesea conectarea cu clienții sau beneficiarii prin intermediul unei platforme online.
Economia muncii la cerere poate fi avantajoasă pentru lucrători, întreprinderi și consumatori, dacă munca este concepută să fie mai adaptabilă la necesitățile momentului și la cererea de stiluri de viață mai flexibile.
În același timp, economia muncii la cerere poate avea dezavantaje din cauza erodării relațiilor economice tradiționale dintre lucrători, întreprinderi și clienți.
Locul de muncă din viitor
Acest progres al modului în care interacționăm cu lumea digitală dă naștere unei serii întregi de metode, strategii și medii noi în viața noastră de zi cu zi și în special la locul de muncă – de la contextele individuale la lucrul în echipă în colaborare, în medii fizice, virtuale și de la distanță. Modul în care accesăm și utilizăm informațiile se va transforma în toate domeniile vieții noastre personale și profesionale pe măsură ce umanitatea este transportată în lumi virtuale pentru simulare, modelare și proiectare în medii care nu pot fi accesate în lumea reală.
Este important de subliniat că procesarea ubicuă și procesarea generalizată nu reprezintă același lucru. Ubicuu înseamnă peste tot. Generalizat înseamnă „difuzat prin fiecare parte a unui obiect”. De fapt, în acest punct rezidă diferența dintre aceste două tipuri de procesare. Procesarea generalizată implică dispozitive ca telefoanele mobile - dispozitive mici, ușor de folosit – prin care suntem și vom fi capabili să obținem informații instant cu privire la orice ne interesează. Aceasta este promisiunea telefoanelor mobile cu capacitate web. Procesarea ubicuă ocolește și precedă nevoia de a utiliza computerele de la bun început. În schimb, există procesare în fundal, tehnologia fiind integrată în toate lucrurile pe care le utilizăm deja.
Contextualizând această informație, locurile noastre de muncă vor utiliza din ce în ce mai multe soluții de procesare ubicuă pentru a asigura un mediu la locul de muncă mai eficient și mai sigur, în timp ce în viața noastră de zi cu zi continuăm să utilizăm tehnologii generalizate care vor deveni din ce în ce mai mult „coordonate” de soluții și algoritmi de procesare ubicui emergenți.
Grație tehnologiilor emergente, „întreprinderile inteligente” care permit lucrătorilor cu cunoștințe să proceseze și să analizeze volume enorme de date și să colaboreze și să monitorizeze lucrurile, reimaginează și reinventează modul în care își desfășoară activitatea și modul în care interacționează cu aceste tehnologii. Instrumente de colaborare precum aplicațiile de comunicare bazate pe cloud, organizatorii fluxurilor de activitate, documentele și tablele de scris partajate permit din ce în ce mai mult lucrul în echipă și iterația muncii de la distanță. Progresele tehnologiilor emergente, precum asistenții de voce cu capacitate IoT, instrumentele predictive consolidate cu ajutorul inteligenței artificiale și internetul mobil de mare viteză, vor ridica nivelurile productivității umane la cote de neimaginat în secolul trecut. Prin intermediul utilizării acestor instrumente emergente, aceste întreprinderi înregistrează progrese ale organizațiilor lor care nu doar că își realizează obiectivele definite, ci aduc beneficii pentru cetățeni, comunități și societate per ansamblu.
Chestiuni precum confidențialitate, etică și securitate sunt trei astfel de domenii care au făcut mereu parte din societatea noastră, care au ajuns să fie proeminente din ce în ce mai mult în ultimii ani ca rezultat al evoluției, punerii în aplicare și implementării tehnologiilor emergente la nivel global. Cu cât mai ubicue devin aceste tehnologii, cu atât mai mult aceste probleme vor trebui abordate proactiv și la nivel atât de societate, cât și de întreprindere. Vom analiza acest aspect în secțiunea următoare finală.
