Conversațiile teoretice și juridice referitoare la relația dintre tehnologie și viață privată când se pune problema asocierii acestora cu tehnologiile emergente sunt, cel mult, ambigue, iluzorii, subtile și volatile. Prin urmare, este important să se sublinieze de la bun început că, deși rămâne incertă o definiție acceptată pe scară largă a vieții private legate de tehnologiile emergente, a existat într-adevăr mai mult consens în ceea ce privește recunoașterea faptului că viața privată comportă mai multe dimensiuni. În acest context de ambiguitate și tehnologii emergente, este util să se folosească cadre pentru orientarea unei înțelegeri și discuții reciproce.
Unele dintre principalele aspecte legate de viața privată au fost identificate deja de comentatori mai recenți, precum Jeffrey Rosen în opera sa, intitulată „A Twenty-First Century Framework for Digital Privacy” (Un cadru din secolul al XXI-lea pentru viața privată digitală), în care a subliniat provocările inechivoce impuse de tehnologiile emergente la adresa vieții private și a securității în calitate de cetățeni europeni și globali. Vom face o scurtă prezentare generală a șapte domenii semnificative, identificate ale vieții private, relevante pentru viața noastră de zi cu zi, care sunt afectate de tehnologiile emergente pe care le-am discutat în capitolele de la 1 la 4.
1. Viața privată a persoanei
Acest lucru cuprinde dreptul persoanei de a-și păstra confidențiale informațiile biologice (precum codul genetic sau biometria). Viața privată personală contribuie la sentimentele individuale de libertate și ajută la sprijinirea unei societăți democratice sănătoase, ajustate adecvat.
2. Confidențialitatea comportamentului și a acțiunii
Se includ aici chestiuni sensibile precum activitățile politice și practicile religioase. Cu toate acestea, noțiunea de confidențialitate a comportamentului personal se referă și la activitățile care au loc în spațiile publice. De la divertisment, la achiziții, activități de întâlnire de cuplu, confidențialitatea comportamentului nostru este din ce în ce mai vulnerabilă la expunere într-o lume digitală.
3. Confidențialitatea comunicațiilor
Aceasta vizează evitarea interceptării, interpunerii sau a interferenței în ceea ce privește comunicațiile, inclusiv interceptarea mailurilor, utilizarea de microfoane ascunse, dispozitive de interceptare sau înregistrare a comunicațiilor mobile sau fără fir și accesul la email sau la alte mesaje mass-media.
4. Confidențialitatea datelor și a imaginilor
Aceasta include preocupări legate de asigurarea că datele cu caracter personal nu sunt disponibile automat altor persoane și organizații și că oamenii pot exercita un grad de control semnificativ asupra respectivelor date și a utilizării acestora.
5. Confidențialitatea gândurilor și a sentimentelor
Aceasta se referă la dreptul oamenilor de a nu-și partaja gândurile sau sentimentele sau de a nu fi dezvăluite aceste gânduri sau sentimente. Persoanele ar trebui să aibă dreptul să gândească ce vor. Această creativitate de gânduri și sentimente aduce avantaje societății deoarece contribuie la menținerea echilibrului de putere între stat și individ.
6. Confidențialitatea localizării și a spațiului
Aceasta vizează dreptul persoanei de a circula în spațiile publice sau semi-publice fără a fi identificat, urmărit sau monitorizat. Această concepție de confidențialitate include și dreptul la solitudine și dreptul la viață privată în spații din orice mediu ales. O astfel de concepție a vieții private are valoare socială.
7. Confidențialitatea asocierii (inclusiv confidențialitatea de grup)
Aceasta se referă la dreptul persoanelor de a se asocia cu cine doresc, fără a fi monitorizați. Acest drept a fost recunoscut de multă vreme ca fiind necesar pentru o societate democratică cu adevărat, deoarece stimulează libertatea de exprimare, inclusiv discursul politic, libertatea credințelor religioase și alte forme de asociere.
Pe măsură ce apar noi tehnologii pentru a încuraja chiar și mai multă creare, partajare, stocare și prelucrare a datelor, este vital ca principiile esențiale ale dreptului omului la viață privată să rămână în miezul acestuia. Uniunea Europeană este considerată un lider mondial în încercarea sa de a proteja drepturile la viață privată pentru cetățeni. Legislație precum legislația generală privind protecția datelor sau include astfel de drepturi fundamentale precum „dreptul de a fi uitat” asigurând faptul că o persoană este proprietara datelor sale cu caracter privat și că are dreptul ca acestea să fie șterse dacă așa dorește.
Cursul nostru următor din seria perfecționării competențelor digitale se concentrează pe tema securității cibernetice și pe rolul acesteia în păstrarea confidențialității datelor cu caracter personal în contextul tehnologiilor actuale și al celor emergente. Pentru a înțelege elementele fundamentale ale conceptului de securitate cibernetică, pentru a acumula sfaturi și instrumente de pus în aplicare în viața cotidiană și profesională, începeți să învățați aici.
Etica tehnologiei pentru secolul al XXI-lea
Etica tehnologiei este aplicarea gândirii etice la preocupările practice ale tehnologiei. Motivul pentru care crește importanța eticii tehnologiei este că tehnologiile noi și emergente pe care le-am subliniat în capitolele 1-4 ne conferă mai multă putere de a acționa, ceea ce înseamnă că trebuie să facem alegeri pe care nu era necesar să le facem înainte. Dacă în trecut acțiunile noastre erau limitate involuntar de limitările noastre practice, în prezent, dată fiind atât de multă putere tehnologică, trebuie să învățăm cum să fim limitați voluntar de propria noastră judecată: etica noastră.
De exemplu, în ultimele câteva decenii, multe chestiuni etice noi au apărut grație inovațiilor din domeniul tehnologiilor medicale, comunicațiilor și ale armelor – trei domenii care au progresat grație IoT, AIoT, roboticii și automatizării, și realității extinse. În cazul tehnologiilor comunicațiilor precum platformele de comunicare socială, oamenii încă încearcă să înțeleagă cum să se comporte atunci când au acces la atât de mulți oameni și atât de multe informații; problemele recente și continue cu dezinformarea reflectă cât de rapid se pot deteriora lucrurile pe platformele de comunicare socială atunci când oamenii cu intenții răuvoitoare au acces la public.
Aceste modificări prezintă evident unele riscuri puternice și ar trebui să ne întrebăm dacă ne gândim că aceste modificări și riscuri merită – deoarece avem de ales cât privește tehnologiile pe care le inventăm, le utilizăm și alegem să trăim conform acestora. Există un om creativ și o agendă umană în spatele oricărei tehnologii emergente. Putem într-adevăr să guvernăm tehnologiile noastre emergente cu ajutorul unor legi, reglementări și acorduri globale care evoluează în permanență și se modifică, însă, ca în cazul dreptului la viață privată, astfel cum a fost discutat în secțiunea anterioară, din nou, ca oameni, trebuie să acceptăm cerința crucială a comportamentului responsabil, răspunzător, verificabil, corespunzător și care poate fi sancționat în ceea ce privește toate acțiunile noastre.
Comisia Europeană în Cartea Albă, „privind inteligența artificială - O abordare europeană axată pe excelență și încredere” (2020) abordează clar aceste chestiuni etice în continuarea angajamentului său în sensul elaborării de „orientări și principii etice” și afirmă încă de la început că „... UE trebuie să aibă o poziție unitară și să își definească o cale proprie, bazată pe valorile europene, pentru promovarea dezvoltării și implementării IA”. În plus, cartea albă afirmă că, pe măsură ce IA evoluează, trebuie „să fie centrată pe factorul uman, etică și durabilă și să respecte drepturile și valorile fundamentale” (2020).
Întrebări etice
Printre unele întrebări etice fundamentale pe care ar trebui să le adresăm în legătură cu tehnologiile emergente se includ următoarele:
Ce ar trebui să facem cu aceste tehnologii emergente acum că le-am dezvoltat?
Ce încercăm să realizăm cu aceste tehnologii emergente?
Cum pot aceste tehnologii emergente să ajute sau să prejudicieze oamenii și planeta Pământ?
Cum arată o viață umană cu sens și respect față de semeni - prin comparație cu o viață umană consolidată?
Pe măsură ce încercăm să navigăm acest spațiu nou de tehnologii emergente, trebuie să evaluăm ceea ce este drept și ceea ce este greșit, să cuantificăm cine beneficiază de pe urma diferitelor tehnologii, pentru a preveni exploatarea de către beneficiari a oricărei persoane sau a oricăror grupuri de persoane.
Cadre pentru abordarea chestiunilor etice
Pentru abordarea acestor chestiuni globale, „Declarația de la Montreal pentru dezvoltarea responsabilă a IA” (2017) stabilește principii etice astfel încât IA să „respecte viața privată a oamenilor, să stimuleze diversitatea de gândire și să fie deschisă la supraveghere”. În plus, declarația subliniază trei obiective principale pentru dezvoltarea responsabilă a IA care ar putea într-adevăr să fie aplicate tuturor tehnologiilor emergente pe care le-am explorat până în prezent, și, ca atare, dacă înlocuim termenul „IA” în aceste obiective definite ale declarației cu termenii „IoT”, „robotică și automatizare” sau „realitate extinsă”, atunci aceleași mesaje puternice, etice să fie adevărate.
Aceste principii etice sunt:
Elaborarea unui cadru etic pentru dezvoltarea și implementarea IA
Orientarea tranziției digitale, astfel încât toată lumea să beneficieze de această revoluție tehnologică
Deschiderea unui forum național și internațional pentru discuție, pentru a realiza colectiv dezvoltarea echitabilă, inclusivă și durabilă din punct de vedere ecologic a IA
Am devenit atât de puternici acum că nu doar că avem puterea de a ne auto-distruge, dar avem și capacitatea de a ne schimba pe noi înșine.
Să luăm CRISPR, de exemplu, o tehnologice care este un instrument simplu, dar puternic pentru editarea genoamelor. Permite cercetătorilor să modifice ușor secvențe ADN și să modifice funcția genelor. Printre multele sale aplicații potențiale se includ corectarea malformațiilor congenitale, tratarea și prevenirea răspândirii bolilor și îmbunătățirea recoltelor.
Odată cu CRISPR și biologia sintetică, putem alege să modificăm oamenii din punct de vedere genetic și, prin implantarea de dispozitive biomedicale în organismele noastre și în creierele noastre, putem modifica modul în care funcționăm și gândim. În prezent, majoritatea intervențiilor medicale se fac pentru terapie sau pentru o mai bună calitate a vieții, însă pe viitor va trebui să avem în vedere și augmentarea umană. La un anumit moment dat, am avea chiar potențialul de a modifica propria alcătuire a naturii și a anatomiei omului cu ajutorul tehnologiilor emergente.
O necesitate sporită de a discuta situația din punct de vedere etic
Tehnologia, așa cum o cunoaștem în prezent, nu a fost niciodată atât de ineluctabilă în viața individului. În realitate, majoritatea tehnologiilor emergente funcționează invizibil în fundal, în timp ce noi ne vedem de viața noastră cotidiană - indiferent ce facem, ne verificăm dispozitivele mobile, facem cumpărături, folosim carduri de călătorie, plătim de la distanță pentru bunuri sau accesăm informații sau mass-media, o varietate a acestor tehnologii intră în sinergie pentru a ne oferi opțiuni, răspunsuri și soluții imediate.
Atât timp cât există progres tehnologic și tehnologii emergente, etica tehnologiei nu va dispărea; de fapt, importanța chestiunilor conexe tehnologiei și eticii nu va face decât să crească. Pe măsură ce vom bătători această cale, vom alege tipul de viitor pe care ni-l creăm. Dată fiind puterea noastră tehnologică, trebuie să acordăm din ce în ce mai multă atenție eticii, dacă dorim să avem un viitor mai bun și nu unul mai rău. Din nou, stă în puterea noastră să alegem deoarece suntem ființele umane creative care au inventat aceste tehnologii emergente.
Sign up to solve exercises
După finalizarea capitolului 5, ar trebui să puteți:
Să discutați implicațiile tehnologiilor emergente asupra vieții noastre cotidiene și asupra viitorului muncii
Să explicați impactul pe care tehnologiile emergente l-ar putea avea asupra vieții private
Să înțelegeți unele dintre principalele întrebări etice legate de tehnologiile emergente
