Deoarece „digital” este un concept atât de amplu, înrădăcinat în atât de multe aspecte diferite ale vieții noastre, este dificil să mai ții pasul cu tot ceea ce înseamnă în prezent această terminologie – cu atât mai mult atunci când trebuie să explici ce este transformarea digitală. Întreprinderile folosesc acest concept pentru a-și crea și vinde produsele, guvernele vorbesc despre „politici de transformare digitală” și societăți „inteligente”, iar noi vedem că acesta reprezintă o modalitate de a întreprinde totul mai rapid, mai inteligent, mai eficient și mai profitabil.
Deoarece transformarea digitală arată diferit pentru fiecare sector și pentru fiecare persoană în parte, este greu de găsit o definiție care să se aplice tuturor acestora.
În general vorbind, transformarea digitală se referă la integrarea tehnologilor digitale în toate domeniile de activitate având drept rezultat schimbări fundamentale ale modului în care desfășurăm activitățile respective și în care acestea aduc valoare pentru noi și pentru societate ca întreg. În acest sens, transformarea digitală se referă la ceva mai mult decât automatizare; se referă la schimbare și la modul în care tehnologia va modifica obiceiuri, comportamente și vieți. Aceasta transcende toate limitele: politică, economică, socială, tehnologică, psihologică, juridică și de mediu, pentru a nu da decât câteva exemple.
Factorii transformării digitale
1) Creativitatea
Dacă vă vine să credeți, un factor esențial al transformării digitale este o trăsătură umană esențială – creativitatea. Aceasta este capacitatea noastră de a genera sau recunoaște idei și alternative pentru a rezolva problemele sau pentru a îndeplini nevoi specifice, în combinație cu posibilitățile oferite de tehnologie pentru a rezolva probleme sau pentru a modifica sau a dobândi perspective noi, ceea ce conduce la noi utilizări și aplicații ale tehnologiei în toate domeniile vieții noastre, cu potențialul de a conduce la o transformare profundă a unei discipline.
Atunci când vorbim despre transformarea digitală, prin urmare, trebuie să analizăm perspectiva generală. Transformarea digitală se află la răspântia dintre tehnologie și creativitate în aplicarea transformării digitale la contexte noi sau diferite de cele obișnuite, în combinație cu acceptarea și adoptarea pe scară largă a acestor tehnologii grație valorii adăugate ridicate a acestora, având drept consecință finală comportamente modificate sau complet noi.
2) Diversitatea
Dacă urmăm această linie de gândire ajungem la un alt factor de capacitare a transformării digitale, mai precis diversitatea. Pe de o parte, vorbim despre diversitatea metodelor și a instrumentelor folosite cu sprijinul tehnologiilor digitale, iar pe de altă parte, despre diversitatea celor care proiectează aceste instrumente, precum și a celor pentru care acestea sunt proiectate. Își are originea în faptul că transformarea digitală se referă de fapt la schimbarea culturală, mai mult decât orice altceva.
Esențialmente, tehnologia este foarte antropocentrică, ceea ce înseamnă că este concepută pentru a-i sluji pe oameni, cu necesitățile și preferințele lor diferite, și, prin urmare, se dezvoltă pe baza contribuției asociate unui număr cât mai mare de perspective diferite cu putință. Mergând un pas mai departe, conceptul de incluziune conferă un efect de levier diversității, sub toate formele acesteia – vârstă, rasă, etnie, gen, sexualitate, religie, context socioeconomic și personalitate – și caută să le includă pe acestea în toate stadiile de creare a tehnologiei. Oamenii au încredere în organizații care pot demonstra că ele îi înțeleg, anticipează necesitățile lor și inovează într-un mod care este individualizat perfect pentru ei.
3) Alfabetizarea digitală
În plus, transformarea digitală nu ar fi posibilă dacă oamenii nu ar avea competența de a utiliza tehnologia informațiilor și comunicațiilor necesară pentru a înțelege și a prospera în culturile digitale. Aceasta este denumită în general alfabetizarea digitală.
Alfabetizarea digitală este esențială deoarece ne ajută să înțelegem o lume a tehnologiei în schimbare rapidă, care ne oferă acces la cantități enorme de informații, însă care este adesea condusă de agende comerciale și care, din mai multe motive, poate fi greu de interpretat.
La fel ca multe alte concepte în legătură cu sfera digitală, alfabetizarea digitală este destul de amplă și evoluează la fel de rapid ca și tehnologiile digitale. Putem spune că alfabetizarea digitală este mai mult decât un know-how tehnologic; include o varietate de practici etice, sociale și reflexive care fac parte din profesie, învățare, timp liber și viața cotidiană.
Falia digitală
Cu toate acestea, nu toată lumea are capacitatea de a beneficia pe deplin de avantajele unei societăți digitale, deoarece unii oameni nu au acces la tehnologia informațiilor și a comunicațiilor moderne (TIC). Acest fenomen este denumit „falia digitală”, și, deși inițial se referea doar la chestiunea accesului la internet – cine este conectat la internet și cine nu este – termenul și-a extins înțelesul pentru a include falia de utilizare (lipsa competențelor digitale care împiedică manipularea tehnologiei) și calitatea decalajului de utilizare (cunoașterea de a folosi cât mai bine și de a profita pe cât posibil de tehnologiile digitale).
Este important să se conștientizeze provocările care reies în urma faliei digitale deoarece aceasta îi privează pe unii cetățeni de resursele esențiale pentru dezvoltare, cu efecte negative asupra societății ca întreg, precum creșterea șomajului, inegalitățile sociale și un risc sporit de marginalizare, pentru a da câteva exemple.
Procesul transformării digitale este continuu și continuă să perturbe sector după sector. În secțiunea următoare vom analiza sectoarele care au fost afectate cel mai mult și ce înseamnă acest fapt pentru viitor.