Cum folosim sistemul de tip „cloud”?

„Cloud computing” reprezintă o cantitate amplă de servicii pe care le folosim în orice zi normală. De exemplu, atunci când trimiteți un email utilizând un serviciu precum Gmail, Yahoo sau Hotmail. Sau poate atunci când utilizați Google Drive sau Microsoft 365 pentru a scrie și pentru a vă salva fișierele online în loc să le salvați în computerul dumneavoastră astfel încât documentele pe care le aveți să fie în siguranță dacă se strică sau se pierde computerul. Dar în ceea ce privește fotografiile dumneavoastră? Indiferent de telefonul inteligent pe care îl folosiți, este posibil să aveți o opțiune de salvare automată în „cloud” a unei copii de rezervă a fotografiilor pe care le faceți. Dacă sunteți utilizator de Android, aveți o capacitate nelimitată de stocare, oferită de Google – Google Photos. Dacă sunteți utilizator de iPhone, fotografiile, notele și documentele dumneavoastră sunt cel mai probabil stocate în iCloud. S-ar putea să folosiți și Dropbox. Puteți avea acces la emailurile dumneavoastră de pe dispozitive diferite? Atunci emailurile dumneavoastră sunt stocate, de asemenea, în „cloud”. Dacă vă uitați și la unele seriale de pe Netflix, Amazon Prime Video, sau Disney+, toate acestea se bazează pe „cloud computing” pentru serviciile lor de streaming video.

Iată câteva dintre tipurile de date pe care, ca utilizatori, le producem și le consumăm zilnic:

• Imagini care nu sunt divertisment, precum imagistica medicală și camerele de supraveghere.

• Divertisment precum TV/radio digitale, streaming pentru filme și jocul online de jocuri video.

• Productivitate inclusiv pe PC, servere, supercomputere, metadate și sisteme integrate.

• Aplicații de voce, precum telefoane mobile și apeluri voce pe internet (VoIP).

Adoptarea „cloud” este în creștere rapidă deoarece din ce în ce mai multe servicii virtuale pe care le folosim utilizează acest model pentru a crește, a inova, a ajunge la mai mulți utilizatori și a furniza un serviciu mai bun. Furnizorii de servicii „cloud” stimulează acest val tehnologic având în vedere gama de servicii furnizate, de infrastructură, platformă și servicii de software. Unii furnizori importanți de „cloud” îi includ pe cei de la AWS, Alibaba Cloud, Google, IBM și Microsoft Azure. De exemplu, Netflix este un client de servicii „cloud” al Amazon, liderul pe piață în domeniul serviciilor „cloud” globale.

„Cloud computing” devine modelul implicit pentru multe aplicații: furnizorii de software își oferă acum aplicațiile ca „servicii” (cu un model de abonament) pe internet, în loc să utilizeze modelul mai tradițional de comercializare a software-ului care trebuie instalat pe un dispozitiv local.

Ca utilizatori, „cloud” permite servicii care ne permit să consolidăm conexiuni, să ne plătim facturile la cardul de credit, să cumpărăm alimente stând pe canapea și să practicăm yoga fără ca măcar să ieșim din casă. Putem chiar și să plantăm copaci în timp ce navigăm pe internet sau să intrăm într-un magazin și să ieșim din magazin cu ceea ce ne doream fără ca măcar să ne scoatem cardul de credit din portofel.

Aplicații obișnuite cu interfață web în „cloud” utilizate pentru lucrul și studiul de la distanță

Atunci când vorbim despre utilizarea de acasă, liniile de demarcație dintre „computing” local și „cloud computing” încep să se șteargă. Aproape tot ceea ce facem pe computerele noastre în prezent are ceva de-a face cu „cloud”! De exemplu, Microsoft Office, un software obișnuit, oferă stocare în „cloud” pe Microsoft OneDrive. Aplicațiile Microsoft cu interfață web, „Office for the Web”, sunt versiunile doar cu interfață web ale Word, Excel, PowerPoint și OneNote pe care le puteți accesa cu ajutorul navigatorului de internet folosit, fără a mai instala nimic pe dispozitivul dumneavoastră.

Iată câteva exemple importante de „cloud computing” pe care ați putea să le utilizați:

• Aplicațiile de productivitate Google G Suite: Un serviciu pur de „cloud computing”. Toată stocarea se face online și este sincronizată la nivelul dispozitivelor. Acestea vă oferă aplicații de productivitate în „cloud”: Google Docs, Sheets și Slides. Google Drive este disponibilă pe tablete precum iPad sau pe telefoanele inteligente, oferind diferite aplicații pentru Docs și Sheets. De fapt, majoritatea serviciilor Google se califică drept „cloud computing”: Gmail, Google Calendar, Google Maps și așa mai departe. Un alt produs, Google Classroom, leagă aplicațiile „cloud” online ale Google (precum Calendar sau Docs), pentru a fi mai ușor să se finalizeze sau să se programeze teme cu ajutorul unui hub central, să se trimită mesaje și să se încarce sesiunile înregistrate pe disc.

• Apple iCloud: Serviciul „cloud” de la Apple se utilizează în principal pentru stocarea, copia de rezervă și sincronizarea online a emailurilor, a contactelor, a calendarului și altele. Toate datele sunt disponibile și sunt sincronizate la nivelul diferitelor dispozitive precum iPhone, iPad, Mac și chiar și în dispozitivele Windows (prin intermediul unui browser). Apple mai oferă și versiuni bazate pe „cloud” ale editorului său de text (Pages), ale foilor de calcul (Numbers), și ale prezentărilor (Keynote) ca parte a iCloud. iCloud este și locul unde merg utilizatorii de iPhone pentru a se putea folosi de funcția „Find My iPhone” atunci când le dispare terminalul.

• Dropbox: Un serviciu simplu și fiabil de sincronizare și stocare de fișiere, acum îmbunătățit cu funcții oferite în colaborare (cu plată). Alternativele sunt Box, Drive și SugarSync.

• Slack: Și Slack este considerat un serviciu de tip „cloud computing” deoarece prin Slack faceți parte dintr-un grup de oameni care utilizează dispozitive diferite care comunică instant. Printre serviciile alternative se numără Microsoft Teams sau Workplace de la Facebook.

• Zoom: Zoom este una dintre cele mai populare aplicații de apelare de grup. Anumite funcționalități necesită instalarea pe dispozitivul dumneavoastră. Printre alternative se numără Google Meet, Whereby, Cisco Webex Meetings și GoToMeeting.

• Coursera: Coursera oferă o varietate de cursuri online furnizate de universități și instrutori de renume prin intermediul platformei sale de tip „cloud”. Puteți avea acces la lecții privind competențe specifice și chiar obține o diplomă universitară.

• Evernote: Cu ajutorul Evernote puteți lua notițe pe telefonul, tableta sau computerul dumneavoastră și puteți salva totul în „cloud”. Notele se sincronizează automat la nivelul tuturor dispozitivelor, prin urmare nu mai aveți nevoie de mai multe notebookuri. De asemenea, puteți salva fișiere audio, fotografii, pdf-uri și hyperlinkuri și puteți crea diferite notebookuri și taguri.

• Trello: Vă administrați toate proiectele, studiile, chestiunile de lucru sau personale cu ajutorul metodologiei Kanban. Trello este un software de gestionare sub formă vizuală a proiectelor. Printre alternative se numără Asana și Basecamp.

• Toggl: Cu ajutorul lui Toggl puteți monitoriza perioada de timp de care aveți nevoie pentru sarcini și puteți înțelege cum vă petreceți timpul. Toggl se poate utiliza pe desktopuri, tablete și telefoane inteligente.

Avantajul sincronizării datelor

Sincronizarea este piața unghiulară a progreselor din domeniul „cloud computing”, chiar dacă accesați fișierul pe plan local.

Una dintre utilizările avantajoase ale serviciilor de tip „cloud” este sincronizarea fișierelor în „cloud”. Acest lucru înseamnă că fișierele dumneavoastră se vor actualiza automat la cea mai nouă versiune - deci, de exemplu, dacă aveți un document în Word, ultimele modificări se găsesc într-un singur loc, accesibil mai multor persoane (în loc să fie răspândite în diferitele versiuni ale documentelor aflate la nivelul mai multor computere locale).

Popularitatea serviciilor de tip „cloud” care oferă această opțiune a crescut grație numărului de angajați care lucrează de la distanță sau care se deplasează atunci când trebuie să acceseze anumite fișiere. Pentru a îndeplini această necesitate, aplicațiile utilizează servicii de sincronizare a fișierelor în „cloud”.

Unele servicii oferă și capacități de copii de rezervă; în cazul în care copia originală a unui fișier se pierde sau este coruptă, puteți recupera o copie păstrată în dosarul bazat în „cloud”. De exemplu, Google Docs oferă această opțiune.

Dezavantajele utilizării „cloud”

„Cloud computing” ne permite să accesăm aplicații și documente de oriunde din lume și de pe orice dispozitiv, eliberându-ne de limitările unui desktop și responsabilizând cooperarea în echipă în timp real. Am prezentat multe avantaje, prin urmare în această secțiune vom viza „prețul pe care trebuie să-l plătim” pentru atât de mult confort.

• Deoarece angajații pot sincroniza fișierele pe orice dispozitiv, acest lucru poate avea ca urmare copierea și stocarea datelor întreprinderii pe un computer personal, pe o tabletă sau pe un telefon inteligent, chiar și pe mai multe dispozitive personale pentru fiecare angajat. Pot avea loc scurgeri de date sau breșe de securitate, de exemplu atunci când un angajat își duce telefonul la reparat la atelierul din apropiere, sau pleacă din întreprindere nemulțumit și inițiază o acțiune de răzbunare. Pentru a preveni acest lucru, multe organizații au politici privind stocarea datelor întreprinderii pe dispozitivele personale.

• Piața publică globală a infrastructurii de tip „cloud” se concentrează în jurul a patru întreprinderi mari non-europene. Există îngrijorare în legătură cu capacitatea utilizatorilor de „cloud” de a controla datele cu caracter personal și datele cu caracter non-personal strategice și sensibile. De asemenea, există îngrijorare legată de practicile comerciale dubioase, cum ar fi lipsa interoperabilității sau a migrației între furnizorii de servicii de tip „cloud”, existând riscul blocării prestatorului.

• Utilizarea „cloud” necesită o conexiune constantă și de mare viteză la internet. Dacă nu aveți o conexiune fiabilă la internet, nu puteți accesa nimic: nici documentele, nici muzica, nici podcasturile, nici aplicațiile care vă spun cum să ajungeți undeva, nici fotografiile dumneavoastră. Aplicațiile cu interfață web necesită foarte multă lățime de bandă pentru descărcare, și, dacă aveți un internet lent, nu puteți asculta Spotify, nu puteți vedea Netflix sau YouTube, deoarece tot conținutul acestora este în „cloud”.

• Latența. Chiar și cu o conexiune decentă, uneori, unele aplicații pot funcționa mai încet dacă sunteți departe de localizarea prioritizată de serviciu.

• Securitate. Toate datele noastre sunt stocate în „cloud”. Cât de sigur este „cloud”? Furnizorii de servicii de tip „cloud” pretind că datele lor sunt securizate, însă tot constatăm că sunt mari scurgeri de date în mass-media. Trebuie să căutați cele mai înalte standarde de protecție a datelor și de portabilitate a acestora.

• Pierderea datelor. În teorie, stocați datele dumneavoastră în „cloud” pentru a le securiza și se presupune că acestea se reproduc în mod automat la nivelul mai multor dispozitive. Dar dacă se pierd datele dumneavoastră și nu aveți nicio copie fizică de rezervă, nu mai aveți deloc date. În această situație, realizarea unei copii de rezervă a datelor dumneavoastră pe un HDD extern este cea mai bună soluție pentru securitate suplimentară.

• Cheltuieli suplimentare. „Cloud computing” devine modelul implicit pentru aplicații. Majoritatea furnizorilor de software își oferă aplicațiile „ca servicii” cu un model de abonament. Dezavantajul potențial ca utilizator este că ați putea plăti destul de multe abonamente lunar sau anual. De asemenea, există costuri referitoare la migrarea către „cloud” (transferul, potențiala modificare a datelor dumneavoastră pentru a le injecta în serviciul de tip „cloud”). De asemenea, trebuie să ne pregătim o soluție de rezervă, în cazul în care „cloud” nu mai este o soluție acceptabilă.

Cum să se folosească „cloud” mai bine/mai inteligent

Stocarea în „cloud” este o parte importantă din viața noastră și sincronizează ce se întâmplă pe desktopul dumneavoastră cu ceea ce se întâmplă pe mobilul dumneavoastră și viceversa. Acest lucru înseamnă că avem încredere să încredințăm „cloud” fotografiile, clipurile, documentele, parolele, muzica noastre și altele. Iată de ce trebuie să fim conștienți și pregătiți să evităm orice probleme. Vom trece în revistă unele sfaturi și scenarii.

1) Utilizați parole puternice și autentificare pe baza a doi factori

Cel mai important sfat este să utilizați parole puternice și autentificare pe baza a doi factori Sfatul standard privind securitatea se aplică și conturilor dumneavoastră din „cloud”:

• Alegeți parole unice, lungi (15 caractere).

• Utilizați un manager de parole.

• Păstrați-vă parolele secrete și în siguranță și aveți grijă cu orice încercări de a vă convinge să le partajați (de exemplu un apel neașteptat de la banca dumneavoastră sau un email de la un furnizor de servicii prin care vi se spune că v-a fost dezactivat contul și vi se solicită să vă logați din nou, de exemplu).

• Dacă este disponibilă, alegeți autentificarea pe baza a doi factori. Autentificarea pe baza a doi factori înseamnă că nimeni nu va putea să vă acceseze fișierele dumneavoastră stocate în „cloud”, chiar dacă a reușit să vă obțină numele de utilizator și parola - de exemplu, va fi necesar și un cod primit pe telefonul dumneavoastră.

Majoritatea browserelor oferă cel puțin un generator de parole de bază și un manager de parole - aici sunt stocate parolele dumneavoastră atunci când Google Chrome sau Mozilla Firefox vă întreabă dacă ați dori să vă salveze o parolă.

O astfel de situație este mai bună decât reutilizarea aceleiași parole peste tot, însă managerii de parole cu interfață în browser sunt limitați. Managerii de parole populari dedicați sunt 1Password (cu plată) și Bitwarden (gratuit).

2) Auditați-vă partajările de fișiere și de dosare

Serviciile de stocare în „cloud” sunt minunate pentru partajarea de fișiere și pentru colaborarea cu ceilalți – de la membrii familiei la colegii de lucru – însă reprezintă, totodată, și o posibilitate de a oferi acces neautorizat. Aveți grijă cu cine partajați fișierele și dosarele și atunci când este posibil, adăugați parole și date de expirare la linkurile pe care le partajați.

Este, de asemenea, recomandabil să verificați toate programele care sunt active în contul dumneavoastră.

3) Eliminați fișierele „șterse”

Majoritatea serviciilor de stocare în „cloud” păstrează fișierele șterse mai multe zile sau săptămâni în cazul în care le doriți înapoi. Dacă aveți fișiere sensibile, asigurați-vă că acestea sunt eliminate complet și nu pot fi recuperate. Google și-a modificat recent politica în această privință. Fișierele din coșul de gunoi se elimină automat după 30 de zile; înainte nu erau eliminate decât dacă mergeați la coșul de gunoi și le eliminați manual - ceea ce nu era ușor de găsit, prin urmare, era posibil să aveți fișiere despre care credeați că erau șterse, dar care erau încă disponibile. În cazul lui iCloud pe web, de exemplu, faceți clic pe linkul „Recently Deleted” pentru a vizualiza și pentru a elimina permanent fișierele șterse. Este posibil ca unele fotografii nefericite să fie încă disponibile în coșul dumneavoastră virtual de gunoi și, prin urmare, accesate. De asemenea, verificați-vă adresa de email profesională.